Journal Dali, 30 juin 2013

Dali_29 juin 2013 (3)

Bonjour! C’est Dali!

De cîteva zile Mirella mă lasă să mă urc pe pervazul ferestrei din dormitorul ei nostru. Îmi tot spune că dacă sar afară nu mă mai primeşte înapoi. Dar ce!!? Crede că sînt chiar aşa fraieră? Cînd am tot ce vreau aici, la noi!! Şi pe urmăă… E aşa de Sus!!! Cum să sar?? Mi-aş rupe toate cele patru picioare, gîtul şi cel mai important, codiţa mea!! Nuuu… Nu sar!!! Dar ea nu ştie asta şi se teme.

Azi mi-a gătit şi m-a luat în braţe să mă ducă la caserola mea cu Hello Kitty, mi-a făcut mulţi bisous iar eu am zgîriat-o pe faţă… în multe locuri, şi de o parte şi de alta. Am văzut mult sînge, nu se mai oprea, Mirella mi-a zis că i-am făcut mal, très mal, dar nu m-a certat prea tare, era doar tristă. Eu nu am vrut să îi fac rău şi ea a înţeles, eu sînt o pisicuţă copil şi mai dau cu ghearele din cînd în cînd, dar i-am dat si multi bisous şi ea înţelege.

Cînd nu îmi place mîncarea, caut în găleata de gunoi, Mirella detestă aşa ceva, de vreo două ori am întors-o invers! Păi dacă n-am găsit nimic!!

Pe urmă, de fiecare dată cînd intră în apartamentul nostru, eu aud cheia în uşă şi iuti, iuti, mă înfiinţez!! Dau să ies, Mirella mă prinde de fiecare dată, eu încerc să cobor scările, astăzi am încercat să le urc, Mirella m-a prins pe prima treaptă deja, Hai Dali, hai acasă, dar dacă vrei să pleci asta e, eu nu te voi opri, dacă pleci nu te mai întorci niciodata!

Cum adică să nu mă întorc niciodată???

Waoh!! Trebuie să mă abţin de acum încolo, sar doar peste tot, am o viteză invidiată chiar şi de Alain Prost, fac le Tour de France ici la noi, din salon pînă în dormitor, baie şi bucătărie, trecînd prin două biblioteci mici… Hi Hi.. aia mare încă nu am luat-o cu asalt… Chiar dacă în momentul în care aterizez pe birou, Mirella îmi spune clar şi răspicat, Chez toi!!!! Maintenant!!

Ca va, ca va! Mais chez moi est partout, quoi!

Belle nuit, bisous,

Dali

Publicités

~ par Mirella Tonenchi sur 30/06/2013.

2 Réponses to “Journal Dali, 30 juin 2013”

  1. Salut Dali!
    Suntem impresionati de cate nazdravanii poti sa faci!
    Recunoastem ca zgariatul si plecatul de acasa nu sunt chiar faptele care ne-au încantat cel mai mult. Ce sa mai spunem de cosul de gunoi ?!
    In schimb cursele prin apartament sunt cat se poate de binevenite. Nu ti se intampla ca apoi sa adormi aproape instantaneu de oboseala?
    Cat despre urcatul pe pervazul ferestrei – roag-o pe Mirella sa puna o plasa la fereasta, caci tare ne e frica sa nu cazi. La varsta ta, nu prea ai simtul pericolului. Cand era de varsta ta, si Bonnie (era sa zic – a noastra, cand de fapt noi suntem ai ei!) a cazut dupa biblioteca de colt. A trebuit sa
    scoatem toate cartile si sa demontam biblioteca pentru a o scoate de acolo!
    Ne place si poza ta de azi. Se vede ca esti istet si curios! Bisous *)

    • Hi hi, multumesc de scsri… scrir.. scrisoare!!!
      Eu sint o pisicuta-fetita, chiar daca ma cheama Dali 🙂
      Aïe!! Tocmai mi-am bagat boticul in cafeaua Mirellei si… Na si ce!! Nici nu e buna cafeaua! E amara…
      Va pup tare si va doresc o zi faina, faina, asa cum voi avea si eu!
      Bisous, Dali

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s

 
%d blogueurs aiment cette page :