Cerşetori, suflete pierdute…
Cobor să îmi iau ţigări la abece-ul din colţ. Jos, pe jos, lîngă scări, o fiinţă, zic o fiinţă pentru că nu ştiu dacă e femeie ori bărbat, copil… Ies cu cele cumpărate, îi întind o banană şi un bar de cocos, bounty îi zice.
Îi întind batonul şi banana, mîrîie ceva de neînţeles. Zic, Vrei ceva? vrei altceva? Acelaşi mîrîit nedesluşit şi îndeasă rapid batonul într-un buzunar… Ţi-e foame? vrei ceva? Mîrîit… nu pot pricepe… Plec şi las în seama Universului, Dumnezeului, dacă vreţi, fiinţa aceea. Omul acela. Om…
Ca şi noi, toţi ce sîntem…
à la Mirella 